Un decembrie la fel si totusi altfel
In general luna decembrie a fiecarui an e o luna a emotiilor. Ne amintim de cei dragi cu ocazia Sfantului Nicolae, impodobim bradutii, casele si orasele, facem cadouri, ne gandim la cei mai putin norocosi decat noi, sarbatorim Nasterea Domnului Iisus, ne pregatim pentru intrarea intr-un nou an…
In acest an parca emotiile fiecaruia dintre noi dar si emotiile noastre ca popor au atins cote mult mai inalte.
Suntem revoltati pentru actiunile celor ce ne conduc si suntem frustrati ca nu putem schimba aceasta stare de fapt. Empatizam cu cei ce protesteaza in strada si parca ne-am pierdut speranta in vremuri mai bune.
Si plangem… Plangem un rege ce a plecat, acceptat doar atunci cand a fost prea tarziu de propriul popor.
In aceste zile doar cine nu a vrut, nu a invatat lectii din istoria acestui popor.
Suntem tristi si regretam ca noi ca natie n-am stiut sa ne alegem un drum mai bun.
Si tot aceasta luna ne invata ce inseamna sacrificiu.
Sacrificiu dintr-o abdicare si dintr-o revolutie…
In acest decembrie parca destinul ne-a asezat in fata doua pagini. Una care tocmai s-a incheiat din care citind-o putem invata ce inseamna onoarea, onestitatea si dragostea de tara si cealalta ce tocmai se scrie, aflata parca in antiteza, din care aflam ce inseamna meschinaria, tradarea, coruptia, ipocrizia ridicata la rang de lege.
Ne plangem trecutul, prezentul si viitorul.
Si totusi ne bucuram. Ne bucuram ca suntem solidari in tristete dar si in deznadejde si furie.
Suntem solidari chiar si in bucuria sarbatorilor pe care le-am asteptat un an intreg.
Traim un decembrie, plin de emotie. Radem si plangem! Suntem revoltati si totusi speram…
Suntem un popor pasional intr-un decembrie emotional.
Va recomand sa cititi si
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.