Suflete ce daruiesc iubire
In fiecare dimineata cand deschid usa ma intampina doi ochi negri, umezi. E de ajuns sa spun ,,buna dimineata”si proprietarul lor imi comunica cat de fericit e ca ma vede. In urmatoarele secunde incepem o conversatie in care fiecare spune si intelege ce vrea, important e ca stim cat de mult ne iubim.
Era doar un ghemotoc maroniu ce avea o luna sau doua cand a aparut in viata noastra. A fost dragoste la prima vedere. El este paznicul, prietenul si rasfatatul familiei. In ultimii patru ani a fost martorul tuturor momentelor fericite sau triste ce au avut loc in viata noastra.
In scurt timp la obisnuita noastra discutie matinala apare un intrus. Tacut se strecoara langa mine si merge pas la pas cu mine. Un ghemotoc alb ce nu pare a observa discutia plina de afectiune pe care o port cu prietenul lui mai mare. Imi urmareste fascinat miscarea picioarelor si le umeaza indeaproape.
Intru in bucatarie imi pun cafeau si laptele in cana si in timp ce o savurez observ alti sase ochisori ce apartin altor trei ghemotoace care se joaca cu foc in fata usii ce da spre terasa. Imi privesc micii prieteni si stiu ca viata mea ar fi mai trista si mai saraca fara ei.
Țiți, Miaunel, Tigrisor si Peticeii – un catel si pisicutele din viata mea
Inca de mica am iubit cateii. Poate si din cauza ca intotdeauna am avut un catel in curte.
Daca iubirea lui Țiți a fost ceva firesc, iubirea unei pisicute a fost o surpriza pentru mine.
N-am avut nici o pisica pana in urma cu vreo zece ani cand o vecina a decedat iar pisica ei ramasa singura venea in timpul meselor in fata usii noastre. Desi manca zilnic la noi, pleca apoi in locuri doar de ea stiute. Intr-o zi si-a lasat puii la noi si astfel am ajuns sa avem si noi pisici. Doua. Veneau, mancau, vorbeam cu ele fara sa le starnesc vreo reactie si cam la atat se rezuma relatia noastra. Pana in aceasta vara cand a aparut Miaunel. Un ghemotoc alb, firav ce a beneficiat de intreaga noastra atentie. In scurt timp Miaunel a ajuns sa fie nedespartit de noi. Unde suntem noi e si el. Daca nu ne vede cateva ore e disperat. A devenit mai rasfatat chiar decat singurul catel si mult mai neascultator decat el.
Apoi au aparut Tigrisor si cei doi Peticeii. Cam multi ne-am zis dar sunt cei mai lipiciosi pisicuti pe care i-am intalnit vreodata.
Cine nu are un catel sau o pisicuta probabil vade in aceste animalute o povara. Eu insa vad in ele fiinte nascute pentru a darui iubire. Nici o alta fiinta nu daruieste neconditioanat atata afectiune! Si nu cer prea multe in schimb! Doar putina mancare si din cand in cand atentia noastra. Afectiunea si dragalasenia lor sunt o sursa continua de bucurie pentru mine.
P.S. Daca aveti o pisicuta si/sau un catel, bucurati-va de ei! Daca nu aveti si va doriti un asemenea mic prieten ce va poate ajuta sa treceti mai usor prin viata si prin greutatile ei, va pot oferi eu unul!
Am si eu doi catelusi, o pisica si un pisici. E vorba de Lisa, Bobby, Dana si Jerry. Vreau sa vorbesc despre Lisa. Este o pechineza de 20 de ani. O am de la o vecina, am dat pe ea un pui de iepure. I acel timp la Bucuresti aceste rase se vindeau pe dolari. Mi-a adus foarte multa bucurie in casa, era impaciutorul familiei atunci când ne făceam ca ne certam, spre amuzament, ne consola cand cineva plângea, era o răsfățată si o jucăușă. Cerea si afara, era simpatica cand lua cutia in gura sa ne arate ca nu are apa. Daca avea nevoie afara, sfarmă si bătea in usa sau venea in pat si trăgea de noi sa ne trezim. Afara ma ajuta sa prind puii, nu lasa găinile in bucătărie. Cand plecăm la tara, ea ne auzea vorbind, cum vedea cheile masinii, parca inebunea de fericire. Cum vedea drum de țară, venea la geam si iesea jumate pe geam cu pletele in vânt. Acum săracă e bătrâna, oarbă si nu poate sa meargă repede. Mi-e tare mila de ea cand ma gândesc cat m-a bucurat aceasta prietenă credincioasă. Nu-i mai arde sa facă nimic din ce făcea, i-a pierit cheful, o mai supăra si Bobby care e mascul, dar eu tot o iubesc. As putea scrie un material despre asta, dar nu as vrea sa se considere plagiat.
E dureros cand un animalut pe care il iubesti se imbolnaveste sau chiar moare. Poti scrie tot ce vrei, e loc pentru toata lumea!
Iubesc animalele, dar parca acesta mi-a intrat la suflet. A stiut sa se facă îndrăgită de intreaga familie.
Iubesc foarte mult animalele, iar articolul tau mi a placut foarte mult si mi a trezit un dor față de animalutele pe care le are bunica mea la tara. Felicitari pentru acest articol minunat!
Viata e mai frumoasa cu astfel de suflete dragalase in jurul nostru! Multumesc!