Adio, 2023!
De 12 ani, de când scriu pe blog, la finalul fiecărui an, a devenit o tradiție deja, să fac un rezumat al acestuia.
In ultimii ani am tot scris că am avut un an mai dificil, sperând că cel în care ne pregătim să intrăm va fi mai blând cu mine.
Nu fac excepție nici în acest an deși acum cred că nu anii sunt buni sau răi ci ei sunt și în funcție de cum suntem noi.
Anului 2023, mi se pare, că i s-ar potrivi titlul unei cărți pe care am citit-o cândva: Agonie și extaz.
Acest an mi-a adus în aceeași măsură bucurii și tristeți, îngrijorări și descoperiri.
M-a adus în situații în care nu m-aș fi văzut niciodată și totodată mi-a aratat că mai am multe de descoperit nu doar la ceilalți ci și la mine.
M-a ajutat să-mi schimb percepția asupra lumii și asupra vieții.
Anul 2023 a fost anul în care am învățat că și eu contez și că nu pot avea grija de alții dacă nu am și de mine.
Despre voluntariat
In acest an, alături de grupul DizAbil.Eu pe care îl coordonez de 10 ani, am încheiat proiectul Pași Civici Către O Comunitate Puternică, fapt marcat cu prima călătorie în afara județului și cu participarea la primul Târg de Inițiative Civice, și am început un nou proiect, ce ne aduce noi provocări, numit Proteus, derulat tot de CERE.
Pasiuni și bucurii
In acest an am citit mai puțin și am făcut mai puține prăjituri, mi-am păstrat pasiunea pentru scris, am călătorit mai mult decât în oricare an și mi-am descoperit o noua pasiune care îmi incarca bateriile și îmi bucura sufletul: pictura.
Bun venit, 2024!
Ce-mi doresc de la 2024?
Să mă bucur de fiecare zi, fără să-mi fac griji pentru următoarele! Să-mi fie pace în suflet!
Ceea ce vă doresc și vouă!
La mulți ani!
Recomandări
Despre pictura pe numere
Vacanță în Delta Dunării
Cimitirul Vesel de la Săpânța
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.