,,Dragostea bate la usa cand nu o astepti”

Zilele trecute facand ordine prin fisierele de pe calculator, am descoperit o poveste pe care am scris-o in urma cu vreo cinci ani intitulata ,,Dragostea bate la usa cand nu o astepti”. Uitasem de existenta ei. Era prima mea incercare de a scrie asa ceva… Si daca tot am dat peste ea m-am gandit sa vi-o impartasesc si voua. Sper sa va placa! M-as bucura mult daca v-ati face putin timp si mi-ati scrie impresiile voastre! Accept chiar si critici, daca am ceva de invatat din ele! 🙂

Dragostea bate la usa cand nu o astepti

Iesise in strada sa-l astepte…Vorbeau de opt luni la telefon sau pe internet. Multe ore petrecute impreuna si  nici macar nu se cunosteau. Nu avea nici o asteptare de la aceasta vizita. Era un bun amic ce venea sa-si petreaca sarbatorile cu ea si familia ei. Si totusi de ce avea emotii? De ce nu dormise toata noaptea, facandu-si griji pentru el?  Ce-l facuse oare sa traverseze tara pentru a veni la ea? Doar dorinta de a nu-si petrece sarbatorile singur? Ce-l facuse sa accepte invitatia ei?

Toate astea ii treceau prin minte in timp ce-l astepta. Dar iata in  capatul strazii apare un tanar inalt cu un rucsac in spate. Cerea indicatii unei doamne si mana acesteia se indreapta spre ea.

El e cel asteptat. Alex, baiatul care a calatorit 24 de ore pentru a o intalni pe ea, fata ce ca si el visa sa schimbe lumea cu ajutorul internetului. Doi idealisti, hotarati sa lupte impotriva discriminarilor la care sunt supusi, de multe ori, oamenii cu care soarta nu a fost foarte ingaduitoare.

    Alex se apropie de ea o saluta si o saruta pe obraz.

-Tu nu ma pupi? ii zise el cu un zambet strengaresc pe chip.

     Theodora se simtea incapabila sa aiba vreo reactie. Ce se intampla cu fata sigura pe ea, capabila sa faca fata oricarei provocari? Se gandea la toate astea si cu mari eforturi reusi sa se adune si sa-l invite in casa.

Ce impresie si-o fi facut?! Oare de ce sunt atat de timorata? Nu e el, baiatul cu care avusese nenumarate dispute in lungile convorbiri telefonice cand incercau sa adopte o strategie comuna in ceea ce faceau? Toate aceste ganduri se buluceau in mintea ei in incercarea disperata de a redeveni stapana pe situatie, in timp ce-l insotea pe treptele de la intrare.

    Ziua trecu foarte repede. Desi nedormit de peste 30 de ore, el si-o petrecu in fata calculatorului. Venise hotarat sa-i doftoriceasca vechiul ei pc. Nu renunta la aceasta indeletnicire nici chiar la rugamintile ei de a se odihni.

Ea isi petrecu ziua nestiind prea bine ce sa faca…Sa-si ajute mama cu pregatirile la bucatarie sau sa stea langa el. Asa ca intreaga zi oscila intre cei doi.

    Seara el reusi sa se desprinda de pc si se alatura ei in fata televizorului.

In acea zi se implineau sapte luni de cand  vorbisera prima data asa ca el ii darui o brosa. Desi stia ca nu o va purta niciodata, nefiind genul ei, gestul lui o bucura. Intentia conta.

    Veni si noaptea iar ea nu reusea sa adoarma. Se tot rasucea in patul-i gandindu-se la baiatul din camera alaturata. Isi dadea seama ca il place…

In cele opt luni vazuse poze cu el iar o data se vazusera  pe webcam…Il considerase uratel dar acum parca era un altul…

Spre ziua, gandurile se potolira iar somnul mult dorit ii aduse alinarea.

    A doua zi trecu la fel. El in fata calculatorului iar ea…Theo, asa cum o alintau cei dragi, nu-si gasea linistea. Calculatorul parea mult mai captivant decat ea. Nu putea concura cu asa ceva! SI incepu sa fie furioasa din cauza nepasarii lui Alex.

Seara insa, in timp ce savurau un ceai cald, Theo il surprinse pe Alex privind-o insistent pe deasupra cestii. Intimidata, isi examina cu atentie tinuta intrebandu-se daca nu cumva era ceva in neregula cu ea.

Si… iarasi o noapte nedormita…si o hotarare…Vroia ca cele cinci zile sa treaca cat mai repede, sa nu mai fie nevoita sa-l vada, sa nu mai fie nevoie sa joace rolul gazdei perfecte.

    In sfarsit, au sosit si cele trei zile de sarbatoare mult asteptate. Alex, incet, incet se pare ca isi pierdu interesul pentru calculator sau poate il ,,vindecase’’ de toate bolile, asa ca a vrut ca Theo sa-i arate imprejurimile. Deodata, parea foarte interesat de tot ce Theo ii arata sau ii spunea. Iesise din carapacea in care se refugiase in zilele precedente. Theo nu stia ce sa mai creada. Fusese atat de hotarata sa nu-i mai pese iar el…

Dupa cateva ore petrecute in aer liber, reintorsi acasa, Alex puse muzica si o invita la dans.

Theo nici nu-si mai amintea de cand nu mai dansase…Dar oare dansase vreodata?! Cand Alex o trase spre el, simti cum fiecare particula a trupului ei tremura. Il privi in ochi si parca nici nu vazuse pana atunci cat de albastri ii erau ochii. Corpul ei parca urmase dintotdeauna ritmul corpului lui… Muzica se opri dar Theo si Alex continuau sa danseze. Acum dansau un nou ritm, pe o alta muzica. Muzica inimilor lor.

O alta seara si o noua noapte… Intunericul se lasa ca o plapuma pufoasa peste case, imbiindu-le locuitorii sa se cufunde in placuta calatorie spre taramul viselor.

 Doar un baiat si o fata nu erau inca pregatiti pentru aceasta calatorie.  Se simteau prinsi intr-o altfel de vraja si fiecare in patul lui incerca sa dezlege misterele noului drum pe care simteau ca viata ii impinge.

      Dar iata, soarele a rasarit si odata cu el, tumultul vietii a reinceput sa-si faca simtita prezenta.

Theo cobora din pat hotarata sa alunge toate intrebarile ce-i bantuiau mintea. Voia sa vada ce-i va rezerva ziua ce tocmai incepuse.

La scurt timp, aparu si Alex. Radia. In cursul noptii realizase ca o forta irezistibila il atragea spre fata pe care pana in urma cu doar cateva zile o considerase doar o buna prietena.

 Nu-i mai pasa ca in urma cu cativa ani hotarase sa nu mai creada in iubirile la distanta, sa nu mai dea nici o sansa unei astfel de relatii. Dorea sa capituleze in fata acelei forte. Voia sa descopere fata din fata lui.

      A mai trecut o zi in care au colindat imprejurimile. Soarele stralucea pe cer iar ei se tineau de mana, vrand parca sa vada totul si nimic. Conta doar acea strangere a mainilor lor in care pulsa intreaga lor fiinta. Nu se mai intrebau ce se intampla cu ei, de unde vin sau incotro se duc. Traiau doar clipa.

 …………………………………………………………………………………………………………………….

Ce se intamplase cu ea? Nu hotarase cu ceva timp in urma sa nu creada in dragoste?! Cum de se lasase zapacita de baiatul cu ochi albastri?! Uitase oare ca el locuia la 800km de ea?! Intrebarile veneau una dupa alta si nu pareau a vrea sa-i dea pace lui Theo.

Off, cat de mult si-ar fi dorit sa poata dormi si sa uite macar pentru cateva clipe toate acestea.

      In camera de alaturi, Alex parea a nu dormi nici el. Rememora toate clipele din ziua precedenta si se gandea unde a gresit. De ce fugise Theo de el? Era ultima lui noapte acolo. A doua zi urma sa plece spre casa iar el stricase totul…

       Obositi de atatea intrebari, Theo si Alex se intalnira dimineata in fata ibricului cu cafea ce fierbea pe aragaz scotand miresme imbietoare.  

Ochii li se intalnira si iarasi au inceput sa-si spuna povesti doar de ei stiute. Mintea li se golise de intrebari si vraja ce ii atragea unul spre celalalt reaparuse. Sau poate era doar aroma placuta a cafelei…

Alex o cuprinse in brate. Erau fericiti pentru ca s-au regasit… Ar fi vrut ca acea imbratisare sa tina o vesnicie dar el trebuia sa plece…

-Nu uita, pe noi Dumnezeu si suferinta ne-a unit, incerca Alex sa-i insufle incredere in sentimentele ce tocmai se nascusera in inimile lor.

Viata le aduse un dar nepretuit. Se pare ca Dragostea bate la usa cand nu o astepti…

Oare vor sti sa-i deschida usa si s-o faca sa se simta binevenita?!

      Un baiat pasea pe strada si la fiecare cinci metri se intorcea sa mai priveasca o data spre fata pe care o lasase in urma. Cu ea lasase si o parte din inima lui…

      O fata statea in strada si privea spre baiatul ce se indeparta ducand cu el si o parte dn inima ei…

 

 

 

Alte recomandari

M-am indragostit!

Te-am cautat – Versuri