Intr-o frumoasa zi de toamna, pe la sfarsitul vacantei de vara cand ma pregateam sa incep clasa a XI a, fiind cam plictisita… trecusem cu bine de treapta a doua iar pana la bac mai erau aproape doi ani, m-am gandit ca n-ar fi rau sa ma imbolnavesc. Si cum eram o perfectionista, mi-am ales o boala destul de agresiva pentru care nu prea existau medicamente in acea perioada. Asa ca in cativa ani frumoasele mele maini au devenit de nerecunoscut iar picioarele au ajuns sa-mi mai poarte doar cu mare greutate trupul.
V-am zis ca-mi place sa fac totul bine! Asa ca facusem si acum o alegere foarte buna!
Alesesem o boala de care nu aveam cum sa ma plictisesc intreaga viata. Apropo, castigatoarea se numea poliatrita reumatoida.
Astfel, atunci cand ma plictisesc de dureri, anchiloze si tot tacamul iar in buzunar mi se pare ca am prea multi bani ma apuc sa fac investigatii medicale. Intr-o astfel de perioada eram si ieri.
Asa ca m-am prezentat la o clinica din Focsani pentru a ma mai rasfata putin.
Clinica in cauza este situata la etajul 1 al unei cladiri destul de frumoase de altfel dar care nu e dotata cu lift. Insa, nu-i nimic, mi-am zis ce daca nu mancasem de doua zile si-mi tremurau picioarele, mi-am adus ajutoare cu mine. Ce sotul si mama sa stea acasa si sa se plictiseasca?! I-am luat cu mine, promitandu-le ca dupa le cumpar ciocolata.
Odata ajunsa sus, m-am asezat pe un scaun pentru a-mi trage sufletul iar o frumoasa domnita cu o scurta fustita s-a indreaptat spre noi cu doua hartii ce era musai sa fie semnate de mine dar domnita noastra probabil nu auzise de poliatrita reumatoida si de efectele ei devastatoare asa ca ii preda hartiile in cauza sotului meu sfatuindu-l sa mi le citeasca si poate… sa mi le si semneze. Orgoliul meu dintr-o data a ajuns la cote alarmante si nu m-am putut abtine sa n-o intreb ce anume a facut-o sa creada sa eu n-as fi capabila sa-mi semnez si sa-mi citesc singura consimtamantul si fisa care atesta ca am fost consultata. N-oi fi eu capabila sa alerg sau sa urc trepte dar nici sa scriu sau sau sa citesc?!
A mormait ceva ce nu semana nicidecum cu scuzele pe care astepta napraznicul meu orgoliu sa le primeasca. Si ca sa ma razbun le-am zis ca eu nu semnez acte in avans si ca imi voi pune frumoasa semnatura pe ele doar dupa ce voi fi consultata de medic chiar daca domnitele(intre timp a mai venit una sa-mi reaminteasca ca nu trebuie doar completate cu datele personale ci si semnate, probabil inca ma credeau grea de cap) doreau sa economiseasca timp.
Am trecut mult mai usor peste disconfortul provocat de investigatie decat peste atitudinea acestor angajate…
Oare ce studii au aceste tinere? Cine le angajeaza oare sa lucreze cu oameni ce au diverse afectiuni atat timp cat ele nu stiu nu doar sa recunoasca deformarile specifice poliatritei reumatoide dar nici nu realizeaza ca o dizabilitate locomotorie nu e obligatoriu sa fie insotita de una intelectuala?! Si oare ce le fac sa se creada superioare celor ce ajung in suferinta pe holurile clinicii in care lucreaza? Sanatatea? Faptul ca ele au ocupat un post pentru care poate altii au mai multa pregatire sau inclinatie? Sau pentru ca ele au un job, nu ca noi cei ce ne plimbam pe la usile lor ca sa scapam de plictiseala.
Si uite asa a mai trecut o zi in care poliatrita reumatoida mi-a facut viata mai palpitanta… V-am zis ca sunt o norocoasa?! Si pentru ca sunt fata buna va voi da in sfat, gratis! Daca va plictisiti, nu cumva sa va alegeti aceeasi boala ca si mine! Sau macar alegeti o forma mai putin agresiva decat a mea…
Va recomand sa cititi si : Eu si poliartrita reumatoida
Eu si poliartrita reumatoida: Au trecut 23 de ani…
Scrisoare adresată Poliartritei Reumatoide
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.