(continuare)
Manastirea Sinaia
Dupa plimbarea noastra prin parcul Ghica ce putea urma decat cateva clipe de incarcare spirituala. Unde, altundeva decat la Manastirea Sinaia, aflata chiar in apropiere?!
Astfel am aflat ca in secolele XV-XVI sunt atestate in zona doua mici schituri de lemn, Sf. Ana si Sf. Nicolae.
Intre 1690-1695 Spatarul Mihail Cantacuzino construieste partea veche a manastirii, cu biserica mica, una din primele construite in stilul brancovenesc. A numit-o Manastirea Sinaia in amintirea pelerinajului sau la Ierusalim si Muntele Sinai.
Intre 1842-1846 este construita partea noua a manastirii, cu biserica mare, care a fost refacută intre 1897-1903. Prima biserica electrificată din Romania.
In 1895 a fost inaugurat muzeul manastirii, primul de acest gen din Romania. Aici se afla icoane de Parvu Mutu – cel mai mare pictor bisericesc roman, venerat ca sfant sub numele de Cuviosul Pafnutie Zugravul, icoane din Alep-Siria, din Moscova, sfinte cruci de la Betleem, Ioannina și Constantinopol. Biblia din 1688 este prima tiparita integral in limba romana, iar tipariturile muzicale sunt primele de acest fel în limba romana.
In paraclisul de iarna din cetatea veche a functionat prima scoala din zona. Tot în cetatea veche se afla cavoul lui Take Ionescu, Prim-Ministru al Romaniei.
Sunt impresionante atat stilul arhitectural al bisericii cat si valoarea obiectelor din muzeul manastirii dar obisnuita cu linistea din manastirile de pe meleagurile vrancene sau galatene, m-a frapat numarul mare al turistilor ce-i trec pragul dornici sa descopere frumusetea manastirii sau pentru o scurta intalnire cu divinitatea in rugaciune.
Desi pe site-ul manastirii scrie ca se percepe o taxa pentru vizitarea muzeului, noua nu ne-a cerut nimeni nici un ban. Cat despre accesibilizare… Acelor persoane cu dizabilitati ce folosesc fotoliu rulant, le-ar fi imposibil sa intre in biserica sau in muzeu.
O experienta inedita
Dupa o incercare de inaltare spirituala, am ales o inaltare in sensul propriu al cuvantului, mai exact o calatorie spre varful muntelui, la Cota 2000?!
Am analizat care ar fi mijlocul de transport ideal pentru a face cunostinta cu muntele, telecabina sau telegondola si am decis in favoarea celei din urma.
Astfel am aflat ca instalatia de transport pe cablu, tip telegondola, asigura transportul persoanelor de la statia Cota 998 pana la statia Cota 1400 si de aici pana la Cota 2000.
Instalatia a fost data in functiune in decembrie 2007 si este prevazuta cu un numar de 34 gondole, fiecare putand transporta 8 persoane. La ora la care noi am urcat, inainte de pranz, cele mai multe telegondole erau goale iar noi, eu si sotul, am calatorit singuri atat la urcare cat si la coborare.
Tarifele erau de 35 de lei, urcat si coborat, pana la Cota 1400 si 55 de lei, pana la Cota 2000. Pentru persoane cu dizabilitati fac 50% reducere. Noi, daca tot am beneficiat de aceasta reducere am ales sa mergem pana la Cota 2000 si n-am regretat.
Calatoria cu telegondola
Odata ajunsi la locul de imbarcare am fost impresionata mai intai de micile telegondolelor ce alunecau pe cablu ca niste balerine gratioase.
Un domn vazand ca am o dizabilitate a oprit pentru cateva secunde dansul telegondolei si m-a ajutat sa urc. Apoi odata telegondola pornita am devenit si noi parte a acestui dans. Alunecam spre cele mai inalte culmi ale muntelui, mangaindu-l parca. E o experienta unica. Ti se infatiseaza tainele muntelui, nedezvaluite tie pana atunci. Inaintezi lin si lasi in urma oras, copaci, poteci, o intreaga lume, indreptandu-te spre cer.
Prima oprire a fost la Cota 1400. Un domn la fel de amabil ca si cel de jos, m-a ajutat sa cobor. Un peisaj magnific iti desfata privirea.
Pacat ca aici nu te poti odihni decat la unul dintre cele doua localuri existente, daca comanzi ceva bineinteles.
Dupa vreo ora petrecuta aici, ne-am urcat, ajutata si de acesta data de un angajat, in alta telegondola si am pornit spre Cota 2000. De aceasta data balansul telegondolei parca iti dadea emotii. Simteai ca te indrepti spre acoperisul lumii.
La Cota 2000 nu ne-a mai asteptat nimeni asa ca a fost putin mai dificil pentru mine sa cobor din dispozitivul pe cablu.
In apropiere erau bancute pe care turistii stateau si admirau culmile muntilor invecinati ce se profilau in zare.
Cerul parea chiar deasupra capului nostru. Daca intinzi mana, aveai impresia ca il poti atinge. Te simti coplesit pana la lacrimi de maretia naturii. Tot ce ai lasat in urma la poalele muntelui, griji cotidiene, probleme, pasiuni si responsabilitati par fara importanta aici.
Cuvintele nu pot cuprinde in ele senzatia pe care o simti acolo sus pe varful muntelui. Poate ca cei pasionati de catarari pe munte sunt obisnuiti cu aceste senzatii. Pentru mine insa sa ajung acolo, era superlativul.
Dupa cateva zeci de minute in care am admirat cu nesat frumusetea naturii, frigul ce ne patrundeam pe sub hainele prea subtiri pentru acest loc ne-a facut sa coboram. Drumul parcurs cu telecondola, cu acelasi popas la Cota 1400 ne-am umplut iarasi sufletele cu bucurie.
Sinaia, o destinatie de vacanta si pentru persoane cu dizabilitati.
O experinta unica pe care o recomand celor ce ajung in aceasta zona. Cred ca si persoanele imobilizate in fotoliu rulant ar putea fi beneficiarele unor asemenea senzatii daca ar fi insotite insa. Jos pana la imbarcarea in telegondola este o rampa dar prea abrupta, eu n-am putut urca pe ea iar sus la Cota 1400 sunt multe pietre si denivelari. Coborarea la Cota 2000 este insa mai dificila.
Voi pastra mult timp in suflet, aceasta experienta unica si trairile pe care mi le-a adus ea. Sinaia se va indentifica intotdeauna pentru mine cu dansul telegondolei si frumusetea coplesitoare a Muntilor Bucegi.
Ramaneti alaturi! Calatoria va continua!
Recomandari:
Sinaia, o posibila destinatie de vacanta si pentru persoane cu dizabilitati ? (I)
Pe 7 august am fost la Mănăstirea Robaia, județul Arges la canonizarea lui Sf. Pavnutie Pârvu Zugravul.