Prima vizită a unui grup de persoane cu mobilitate redusă în Muzeul Unirii din Focșani

„Vrem un Focșani fără bariere!”

Atelierului de organizare comunitară „Vrem un Focșani fără bariere!”, organizat de Asociația „Eu, tu si ei” împreună cu Grupul Civic DizAbil.eu, a însemnat nu doar doua zile în care Prietenia, Comunicarea și Informarea au fost la loc de cinste ci și căteva premiere pentru persoanele cu mobilitate redusă din Vrancea.

Dacă în articolul precedent vă prezentam impresii de la prima explorare urbana a unui grup de persoane cu dizabilități locomotorii prin Focșani, azi vă voi povesti despre primul tur al aceluiasi grup în Muzeul Unirii din Focșani, gazda evenimentului nostru.

Deși trecusem de nenumărate ori pe lăngă el, nu vizitasem niciodată acest muzeu. Nici eu și nici prietenii mei din Grupul DizAbil.eu- Vrancea.

Nenumărate exponate cu incontestabila valoare istorică, povești despre personalităti ce au jucat un rol primordial în unirea Moldovei cu Țara Româneasca dar si obiecte aparținând unor scriitori importanți ai literaturii române sau focșăneni ce și-au adus contribuția la evoluția acestui oraș, au impresionat pe toți cei prezenți.

Scurtă prezentare a Muzeului Unirii din Focsani

  După peregrinări prin mai multe spaţii expoziţionale, începând cu anul 1966, în localul Comisiei Centrale de la Focşani (1859 – 1862) apoi, între 1968 – 1999, în unul dintre imobilele din Bulevardul Gării, aflat în administrarea Muzeului Vrancei, s-au început discuţiile pentru renovarea şi restaurarea clădirii „Vama Veche”, monument arhitectonic şi istoric din prima jumătate a secolului al XIX-lea, în jurul căruia au gravitat principalele evenimente din anii Unirii Principatelor (1859 – 1866) de la Focşani.
Din martie 1999 a început renovarea clădirii „Vama Veche”, unde se afla şi borna de hotar, inaugurată de Nicolae Iorga la 13 septembrie 1931.
Construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea, clădirea „Poştei Vechi”, denumire cu care a intrat în memoria oraşului, rămâne una dintre cele mai vechi şi rare construcţii care se mai păstrează în oraşul Focşani.
Alături de valoarea arhitectonică, prin destinaţie şi desfăşurarea evenimentelor istorice din deceniile 6 – 7 ale aceluiaşi secol, localul a căpătat şi o deosebită valoare istorico – documentară, culturală şi socială. (…)
Aici, întreaga suflare a oraşului a sărbătorit actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum glăsuiau documentele vremii.
Cu prilejul primei sale treceri prin Focşani, la 5 februarie 1859, domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută în drumul său de la Iaşi la Bucureşti.
În această clădire, între 1859 – 1862, au fost găzduite personalităţi politice ale vremii, membrii Comisiei Centrale, Mihail Kogălniceanu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Suţu şi alţii.
Aici, la aflarea veştii că domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de Unificare a oraşului Focşani (10 iulie 1862), locuitorii întregului oraş, de la mic la mare, s-au adunat în faţa clădirii şi „au distrus cel dintâiu hotar pentru unitatea naţională”.
Expoziţia se deschide cu un prim grupaj de mărturii documentare, publicistice, muzeistice, care ilustrează exprimarea cu tărie, în zilele Revoluţiei de la 1848, a năzuinţei de unire a românilor din Moldova, Ţara românească şi Transilvania.
Prin documente originale, publicaţii şi fotografii, obiecte şi mărturii muzeistice, anii 1856 – 1859, de hotărâtă şi efervescentă luptă pentru Unirea Principatelor Române îşi recapătă strălucirea cuvenită. Se conturează şi se subliniază locul şi rolul Comitetelor Unioniste, se recompune atmosfera alegerilor pentru Adunările ad – hoc, atmosfera desfăşurării şedinţelor acestora, problematica dezbătută şi îndeosebi exprimarea cu tărie a obiectivului principal – Unirea Principatelor Române. Firesc, personalitatea şi activitatea legendarului deputat putnean în Adunarea ad – hoc a Moldovei, Ioan Roată din Câmpuri – Vrancea îşi ocupă locul cuvenit în expoziţie.
Alegerea lui Mihail Kogălniceanu ca deputat al oraşului Focşani în Adunarea Electivă a Moldovei, în decembrie 1858, entuziasmul zilelor de sărbătoare din 5 şi 24 Ianuarie 1859, zilele alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti, se constituie în adevăruri incontestabile ale înălţătoarei conştiinţe naţionale a locuitorilor din Focşani.
Documentele şi publicaţiile referitoare la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la reformele timpului, la consolidarea statului naţional unitar România, obiectele aparţinând familiei, picturile şi litografiile epocii recompun şi redau strălucirea chipului întâiului Domn al României moderne.
Documentele originale ale Comisiei Centrale, Protocoalele şedinţelor acesteia şi Proiectul de Constituţie elaborat de Mihail Kogălniceanu redau sugestiv importanţa pentru evoluţia statului român pe drumul modernizării a Comisiei Centrale de la Focşani.
Patrimoniul muzeal existent readuce şi reaşează la locurile cuvenite în istoria naţională pe militanţii unionişti focşăneni Gheorghe Apostoleanu şi Dumitru Dăscălescu.
În organizarea expoziţiei de bază a Muzeului Unirii, având ca idee principală locul şi rolul Focşanilor în desfăşurarea evenimentelor anilor 1848 – 1866, pentru înţelegerea şi reflectarea cât mai apropiată de imaginea timpului istoric ca atare, s-au conceput şi realizat, ca părţi integrante, trei expoziţii în sălile adiacente, axate pe trei teme distincte, fiecare cu semnificaţii proprii.
În prima sală, atmosfera epocii, ambientul socio – economic şi cultural sunt realizate prin expunerea unor obiecte, piese de mobilier, de interior, de uz casnic, de port, pictură, de artă decorativă. Aparţinând familiilor Zamfirescu, Mincu, Longinescu, pe lângă valoarea lor artistică, estetică, documentară, ele au şi o certă valoare memorialistică.
Reflectând prin apartenenţa lor cultura europeană, purtând trăsături sau influenţe din cultura franceză, italiană sau germană, aceste mărturii probează cu prisosinţă înscrierea civilizaţiei româneşti în spaţiul european occidental.
Sunt expuse piese de mobilier din casa scriitorului Duiliu Zamfirescu de la Faraoane, obiecte din interiorul acesteia, obiecte de artă decorativă ale fiicei sale, Henriette Allievi, costumul de diplomat al lui Duiliu Zamfirescu, portretele Mariei Mincu, mama arhitectului Ion Mincu şi Henriettei Zamfirescu realizate de pictorul George Demetrescu Mirea, piese de mobilier şi de artă decorativă aparţinând familiei Longinescu şi lui Gheorghe Apostoleanu.
A doua încăpere reuneşte piese de mobilier, ţesături, icoane, picturi de epocă, cu trăsături artistice ale unui stil românesc, influenţat pregnant de valorile artei populare, care a dominat, paralel cu stilul occidental, mediul socio – economic şi cultural românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Piesele de mobilier care au aparţinut casei familiei Zamfirescu de la Vârteşcoiu, celelalte obiecte de interior, purtând aceleaşi trăsături ale timpului, provenite din Focşani şi Odobeşti, sunt valoroase prin conţinutul lor documentar, privind mentalitatea timpului, aspectul unui spaţiu de locuit specific păturilor mijlocii ale timpului. (sursa:  http://www.muzeulvrancei.ro/muzeul-unirii/

Foto: Vasile Prunila – Fotograf Freelancer

Accesibilizare

Deși Muzeul Unirii din Focșani nu este prevăzut cu o rampa, având în vedere că la intrare nu exista decât o treaptă, nu prea înaltă, cu putin ajutor pătrunderea în muzeu nu a fost prea dificilă. Grupul DizAbil.eu a solicitat însă conducerii Muzeului Vrancei, în subordinea căruia se afla si Muzeul Unirii din Focșani, constructia unei rampe și speram că aceasta se va realiza în viitorul apropiat.

Mulțumiri!

Mulțumim, domnului Director al Muzeului Vrancei, dr. Horia Dumitrescu pentru că a sustinut organizarea acestui eveniment în clădirea Muzeului Unirii! Mulțumim, personalului Muzeului Unirii pentru sprijinul acordat pe parcursul acestul atelier dar si pentru numeroasele informații oferite in timpul turului muzeului! Mulțumin, Silviei Vrînceanu care a facut a prima vizită a unui grup de persoane cu mobilitate redusă în Muzeul Unirii din Focșani posibilă!

Concluzie

Dacă locuiți in Focșani, în localitațile învecinate sau sunteți doar în trecere, nu ocoliți Muzeul Unirii din Focșani! Exponatele pe care le veți descoperi aici, amabilitatea personalului, cu siguranța, vă vor face să reveniți!