,,Nu stii sa multumesti?” Cati dintre voi recunoasteti aceasta expresie? Cu siguranta, aceia carora problemele de sanatate le-au indreptat pasii pe culoarele spitalelor sau a altor institutii apartinand sistemului sanitar, o recunosc.
Poate ati auzit-o exprimata in aceasta forma sau intr-o formulare asemanatoare.Ar putea chiar fi considerata deviza sistemulul sanitar romanesc.
O amica care nu mai intrase in contact cu acest sistem, in urma unui accident a ajuns intr-o sectie de ortopedie iar aici a fost destul de surprinsa cand o asistenta i-a reprosat ,,nu stii sa multumesti?”.Se pare ca dupa operatie cand inca era sub efectul anesteziei, nu fusese suficient de perspicace sa-i multumeasca asistentei in cauza.Aici a descoperit in acelasi timp lucruri pe care aceia dintre noi care suntem clienti fideli ai spitalelor(in special ai sectiilor de ortopedie ,unde de cele mai multe ori pacientii sunt imobilizati si au mai mult nevoie de ajutor) si ai cabinetelor medicale in general, nu ne mai surprind, cum ar fi:o injectie este mai dureroasa sau mai putin dureroasa in functie de cum stii sa multumesti persoanei care ti-o face sau poti striga mult si bine pentru a-ti da cineva putina apa caci se pare ca cei ce sunt angajati acolo pentru a ajuta pacientii ,sunt ocupati cu altceva.
Se pare ca angajatii acestor institutii si-au cam uitat menirea.In acelasi timp, au cam uitat ca sunt platiti din bani publici si adesea isi trareaza pacientii fara vreo urma de respect.De lipsa acestora de umanitate, in unele cazuri, nici nu mai vorbesc.
Stiu, cei ce fac parte din acest sistem s-ar putea apara vorbind despre lipsa de finantare si despre salariile foarte mici dar uita ca nu pacientii sunt vinovati de aceasta lipsa de finantare ,in plus ,de cele mai multe ori acestia au venituri mult mai mici sau la fel de mici ca si angajatii acestor institutii.
Cred cu tarie ca pentru tot ce se intampla sunt vinovati, in principal, cei ce conduc aceste institutii deoarece tolereaza asemenea comportamente.In plina criza ,sunt insa si manageri care reusesc sa atraga fonduri si sa faca investitii in institutiile pe care le conduc si care, in plus,nu tolereaza asemenea atitudini din partea personalului din subordine.Din fericire ,eu ma tratez intr-un astfel de spital din Bucuresti.Dar tot aici, in capitala tarii, am cunoscut si spitale in care se faceau interventii chirurgicale iar pacientii erau dusi in saloane ce nu fusesera zugravite de prea multi ani si unde trebuia sa platesti pentru orice (o lenjerie curata sau orice forma de ajutor din partea unei infirmiere, a unei asistente sau a unui medic).Uneori nici banii nu te ajuta ,pentru ca sigur e cineva care da mai mult decat tine sau are relatii mai sus puse.Iar daca n-ai nici bani si nici relatii ,mai bine stai linistit acasa.
Va doresc sa nu va imbolnaviti sau daca totusi faceti greseala de a va imbolnavi ,sa nu nimeriti intr-un spital sau intr-un cabinet unde sa vi se spuna ,,nu stii sa multumesti?”!
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Îmi amintesc un blog un doctor stagiar se plângea că nu îi ajung banii dar recunoștea cu seninătate că până și el ia acele mici „atenții”.
L-am întrebat dacă atunci când bagă acei bani în buzunar se gândește că pacientul este nevoit să dea din venitul lui, în multe cazuri mai mic, la tot personalul medical pentru a fi tratat cum trebuie?
Mi-a răspuns că el tratează pe toată lumea la fel, indiferent cât de mare este atenția, iar eu i-am spus ceva de genul la ce spui tu în postare și nu am mai primit nici azi răspuns…dar și tăcerea este un răspuns, nu?
In general fiecare se gandeste la propriul venit, nepasandu-i de unde vin banii, atat timp cat vin.