„Normalul” nostru
Am scris de nenumărate ori pe blog sau pe rețelele sociale despre cei ce parchează pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități, am facut fotografii, de multe ori le-am atras atenția, am cerut implicarea celor ce administrează respectivele parcări, am sesizat Poliția Locală dar se pare că comportamentul unora e dificil de schimbat.
Oamenii parchează mai departe pe acele locuri deși nu au nevoie de ele.
E ca și cum nu ar vedea marcajul. Ca și cum nu ar vedea ca sunt mai late sau nu ar înțelege rostul plasării lor în apropierea intrărilor în instituții sau în centre comerciale.
Cine parchează pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități?
Voi v-ați întrebat vreodată cine parchează pe aceste locuri? Șoferi tineri sau vârstnici? Femei sau bărbați? Ce-i diferențiază oare pe aceștia de cei ce aleg să respecte persoanele cu dizabilități și să nu parcheze acolo?
Ieri am petrecut vreo oră în parcarea unui centru comercial și pentru că lângă mine era un asemenea loc de parcare destinat persoanelor cu dizabilități am fost curioasă să văd cât timp va rămâne acesta liber și cine va parca pe el.
După ce a plecat prima mașină la care, ce-i drept, nu am fost atentă, locul a rămas liber vreo zece minute. Ceea ce m-a mirat. Treceau mașini în căutarea unui loc de parcare dar nici una nu s-a oprit în dreptul lui.
Apoi un Duster alb parchează, cu neobrăzare parcă, pe el. Nici n-a fost nevoie să caut cu privirea vreun însemn care să dea de înțeles că ar fi condus sau ar transporta vreo persoană cu dizabilități căci din el a coborât o blodă de vreo 30 de ani, într-o rochie vișinie ce părea foarte conștientă de importanța propriei persoane.
Aproximativ 20 de minute a rămas Dusterul acolo, apoi a plecat și după numai vreo trei minute, locul a fost ocupat de un BMW negru, condus de cine credeți? Tot de o tânără, însoțită de mama sau poate o soră mai mare. Aceasta a stat în centrul comercial vreo 10 minute, întorcându-se mai apoi cu un tort. A ieșit apoi din parcare vorbind la telefon (bineînțeles că ținea telefonul la ureche!).
La un moment dat s-a uitat la locul în cauză și o șoferiță de peste 60 de ani și chiar am crezut că va parca acolo dar probabil și-a dat seama că nu avea voie și a trecut mai departe.
Destul de repede însă locul respectiv și-a găsit un alt ocupant. Un tânăr însoțit de un copilaș. A plecat însă destul de repede și acesta, după ce a cumpărat cîteva cutii cu pizza.
Pe când ma pregăteam să trag concluzia că tinerii sunt mai atrași de locurile de parcare speciale, un domn ce avea în jur de 60 de ani și-a propus să mă contrazică.
Ce-i drept, persoana în cauză a fost mărinimoasă și a încălcat legea doar pe jumătate căci a parcat mașina jumătate pe trotuarul ce mărginea respectivul loc de parcare și jumătate pe locul buclucaș.
Am plecat noi iar domnul respectiv încă nu-și luase mașina de acolo, mulțumit probabil de sine că a mai lăsat și persoanelor cu dizabilități în căutarea unui loc de parcare, jumătate din acesta.
Concluzie
Cât timp am petrecut eu în parcarea respectivă, s-a întâmplat ca pe locurile destinate persoanelor cu dizabilități să parcheze mai mulți tineri dar nu cred însă că vârsta e un criteriu demn de luat în seamă ci mă gândesc că mai degrabă contează educația și mediul din care provin aceștia.
Celor ce nu au aflat încă aș vrea să le reamintesc că parcarea pe aceste locuri este contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei și ridicarea mijlocului de transport de pe locul de parcare respectiv.
Recomandări
Scrisoare adresata soferilor ce parcheaza pe locurile destinate persoanelor cu dizabilitati
Locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilitati avem, respect n-avem
Leave a Reply
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.